miercuri, ianuarie 20, 2010

Frunze...

O lume facuta din frunze, ce sunt purtate de vant si uneori se prind prin plete de ingeri cu ochi verzi.
O lume de ganduri, intruchipate in acele frunze, intr-un carusel nebun, intr-un vartej ce aparent nu are nici o noima dar adanc sunt manate de sentimente mocnite ce se aprind in flacari vii si pline de bucuria trairii.
Ninge molcom cu frunze, deasupra celor doua suflete aflate in plimbarea lor, undeva, canva, in padurea unei vieti, sau a mai multora.
Prefer sa fiu candva frunza ce iti mangaie chipul in alunecarea ei fireasca spre pamant. Sper sa am norocul sa ma opresc o clipa in parul tau si imbatata de mireasma lui sa ma desprind incet dansandu-mi clipa ce se vrea eterna pana simti-v-oi atingerea rece a solului.
Daca sufletul tau ar fi un arbore, mi-ai da voie sa fiu una din frunzele sale?

Niciun comentariu: