luni, ianuarie 25, 2010

Kabbalah XVIII

XVIII. Viziunea kabbalistica asupra sufletului

Am afirmat că cele patru lumi reprezintă “tărâmuri ale conştiinţei” şi în sprijinul acestei perspective, Kabbala conţine o viziune asupra sufletului care se integrează viziunii celor patru lumi. Interpretarea mea asupra cuvântului “suflet” se rezumă la doar două aspecte esenţiale. În primul rând acesta este vehiculul unui tip special de conştiinţă şi, în al doilea rând, sufletul poartă cu el conotaţiile individualităţii şi unicităţii.

În Kabbalah există cinci părţi ale sufletului. Sephira Binah este Mama sufletelor; litera asociată lui Binah este He, şi numărul asociat lui He este 5. Cele cinci suflete sunt:

Yechidah – unicitatea

Chiah – vitalitatea

Neshamah – respiraţia sufletul în sine

Ruach – spiritul-vânt spiritul-intelect

Nephesh – suflet spirit vital/suflet

Cele patru lumi atribuite sunt:

Briah – Neshamah

Yetzirah – Ruah

Assiah – Nephesh

Diferenţa precisă dintre Yechidah, Chiah şi Neshamah nu este clară; Kaplan ne dă următoarele atribute:

Yechidah – Kether

Chiah – Chokhmah

Binah – Neshamah

Nephesh este sufletul animal, “sufletul corpului”. Animalele au acest suflet şi la fel cum oamenii sunt animale, împărţim această moştenire. Nephesh este legat de nevoile primare – foame, plăcere, odihnă, satisfacţie sexuală, status social, etc. În multe culturi, dacă o persoană este întrebată unde i se află sufletul, nu va arăta spre cap ci spre inimă. Secretul Florii de Aur ne oferă o descriere a sufletului animal:

“Această inimă este dependentă de lumea exterioară. Dacă un om nu mănâncă chiar ăi pentru o zi, senzaţia este extrem de incomodă. Dacă aude ceva înspăimântător el tremură; dacă aude ceva ce îl infurie, se opreşte; dacă este pus faţă în faţă cu moartea, se întristează; dacă vede ceva frumos, este uluit.”

Kabbalah crede că Nephesh se pogoară în fiinţa umană când ne naştem şi se dizolvă împreună cu corpul, atunci când murim. Conform unei credinţe larg răspândite, femeile sunt mult mai legate de trupul spiritual decât bărbaţii şi Nephesh este câteodată catalogat ca fiind feminin Nephesh este asociat cu Assiah, lumea facerii şi subliniază legătura sa puternică cu lumea materială şi trupul însuşi.

Ruah este sufletul raţional şi este asociat cu aerul sau vântul (literal, cuvântul înseamnă aer) şi cu lumea lui Yetzirach. Tradiţional, Ruach nu a fost perceput ca ceva primit în mod automat de cineva. În cuvintele lui Scholem, acesta era un “produs post-natal”. Este cazul celor care trăiesc aproape exclusiv conform nevoilor fizice şi al altora care îşi petrec majoritatea timpului căutând o bază raţională a comportamentului lor, dar nu cred că este dovada unei discontinuităţi ci cred, că ar trebui să presupunem că Ruach este pretutindeni prezent într-o anumită măsură. Ruach este bazat pe abilitatea de a crea modele abstracte ale lumii în conştiinţă şi a reflecta asupra acestora.

Neshamah este Răsuflarea lui Dumnezeu. În Biblie se spune “Şi Domnul Dumnezeu a creat omul din ţărână şi i-a suflat în nări răsuflarea vieţii; iar omul a devenit un suflet viu.” “Răsuflarea vieţii” este Neshamah şi spre deosebire de Nephesh şi Ruach, acesta este un dar divin şi sursa abilităţii noastre de a intui tărâmul divin. Este dificil să scrii despre Neshamah. Ruach tinde să îl idealizeze pe Neshamah şi în absenţa unui contact autentic, proiectează o reflexie distorsionată a sa.

O caracteristică a lumii lui Briah, căreia Neshamah îi este atribuit este că acestă lume se găseşte dincolo de spaţiu şi timp.

Crowley, scriind despre cele trei suflete, comentează:

“Neschamah este aspiraţia care în mulţi oameni nu este decât un gol şi o dorinţă mută. El devine articulat numai atunci când îl constrânge pe Ruach să îl interpreteze. Nephesh sau sufletul animal, nu este corpul în sine; corpul este produsul Qlippoth-urilor sau carcaselor. Nephesh este acea brută coerentă care îl animă, de la reflexe la cele mai înalte forme ale activităţii conştiente. Acestea sunt cognoscibile doar atunci când sunt transpuse în Ruach. Ruach, în cele din urmă, este meacanismul convergând într-o conştiinţă centralizată care pare să fie ego-ul. Adevăratul ego este totuşi deasupra lui Neschamah, ale cărui mesaje ocazionale spre Ruach avertizează ego-ul uman de existenţa a ceva superior. Asemenea comunicări pot fi binevenite sau nedorite, încurajate sau înnăbuşite.”

Relaţia dintre Neshamah şi Sfântul Înger Păzitor este neclară. Ce poate fi spus este că în multe cazuri, oamenii se apropie de Neshamah prin intermediul unei entităţi care se comportă ca un intermediar între Ruach şi Neshamah. Nu este nici un dubiu că în multe cazuri Sfântul Înger Păzitor este proiecţia idealizată a lui Ruach însuşi. Sfântul Înger Păzitor este asociat sephirei Tiphereth, punctul de pe Pilonul Conştiinţei unde Briah se suprapune cu Yetzirah.

În Kabbalah, lumea şi Dumnezeu reprezintă doi poli opuşi ai aceluiaşi lucru şi scopul kabbaliştilor este de a-l aduce pe Dumnezeu în lume şi de a duce lumea înapoi la Dumnezeu. Am afirmat aceasta pentru a sublinia un lucru important: Neshamah nu este mai înalt decât Nephesh, corpul nu este ceva despărţit de spirit. Acestea sunt ideile care crează separaţia pe care kabbaliştii încearcă să o soluţioneze.


Un comentariu:

Anonim spunea...

Excelenta